Studiile demonstrează faptul că, pe primul loc în privinţa fricilor pe care le au ființele umane, este cea de moarte. Manifestarea acestei temeri diferă în funcţie de educaţia şi gradul de religiozitate al fiecărei persoane. Oamenii experimentează acest sentiment din varii motive, pornind de la durerea pe care ar putea să o simtă în acel moment şi până la misterul care învăluie trecerea în nefiinţă.
Atât moartea în sine, cât și ritualul de înmormântare reprezintă subiecte sensibile pentru oricine și pot avea repercusiuni severe asupra psihicului. Norocul e că, în zilele noastre, firmele de servicii funerare oferă pachete care au incluse toate etapele ce fac parte din ceremonia de înmormântare. Astfel, familia decedatului este, oarecum, protejată de unele traume.
Cuprins:
- Cum se numește frica de moarte?
- Se confruntă cei mici cu frica de moarte?
- Ce alte aspecte importante mai trebuie să știi despre tanatofobie?
1. Cum se numește frica de moarte?
Frica patologică de moarte se numește tanatofobie. Mai exact, este vorba fie de teama de aceasta în sine, fie de perioada grea de dinainte, acolo unde este cazul. Acest sentiment este firesc, însă până într-un anumit punct. Fobiile depășesc această limită a rațiunii și devin periculoase pentru psihic.
Teama de moarte este naturală, dar, atunci când este intensă și se instalează în permanență în mintea individului, devine motiv de îngrijorare. Tanatofobia, la fel ca alte fobii, nu este, momentan, recunoscută de către medici ca fiind o tulburare mentală, ci este, mai degrabă, asemănată cu anxietatea generalizată.
Evident că orice anxietate generalizată, indiferent de factorul care o declanșează, impune un consult de specialitate. Acesta poate fi realizat de un psihoterapeut sau psiholog. Acest lucru se stabilește în funcție de caz, intensitate, dar și de mecanismul gândirii al pacientului.
1.1. Care sunt principalele simptome ale temei de moarte?
Simptomele pot apărea mereu, însă există și cazuri în care acestea dispar pentru un timp și reapar în situații dificile, atunci când o persoană pierde pe cineva drag sau primește un diagnostic grav. Printre cele mai frecvente simptome ale tanatofobiei se numără:
- Atacuri de panică frecvente și intense;
- Anxietate sporită;
- Amețeli;
- Transpirații;
- Palpitații;
- Greață;
- Durere de stomac;
- Sensibilitate accentuata la căldura sau la frig.
În timp ce simptomele tanatofobiei se accentuează, apar și semnele de natură emoțională:
- Evitarea prietenilor și a familiei;
- Furia;
- Tristețea;
- Neliniștea;
- Vina;
- Îngrijorarea permanentă.
Semnele și simptomele acestei fobii includ anxietatea, teama intensă și stresul permanent. Soluția recomandată în astfel de situații se concentrează pe înțelegerea conflictelor interioare, care declanșează anxietatea generalizată. Acest fapt va conduce inerent la schimbarea tiparelor de comportament. Uneori, sunt folosite și tratamente medicamentoase ușoare. Acestea au rolul de a diminua anxietatea și depresia, de la care pornesc majoritatea dezechilibrelor emoționale și mentale.
1.2. Care sunt factorii care favorizează apariția fricii de moarte?
Oricine poate dezvolta o astfel de fobie, însă unele persoane prezintă un risc crescut, comparativ cu altele. Iată câțiva dintre factorii care favorizează apariția tanatofobiei:
- Vârsta. Teama patologică de moarte apare, de obicei, în jurul vârstei de 20 de ani și se poate intensifica, în cele mai multe cazuri, odată cu trecerea anilor;
- Sexul. Atât femeile, cât și bărbații se pot confrunta cu această fobie în jurul vârstei de 20 de ani, însă femeile pot retrăi adesea o revenire a tanatofobiei în jurul vârstei de 50 de ani;
- Pierderea unui părinte. Oamenii în vârstă au tendința de a-și accepta mai ușor moartea, spre deosebire de copiii acestora, care, adesea, dezvoltă această frică în momentul în care un părinte se apropie de finalul vieții;
- Starea de sănătate. Oamenii care au probleme severe de sănătate manifestă, de cele mai multe ori, tendința de a dezvolta o frică acută de moarte;
1.3. Ce terapii recomandă specialiștii pentru a scăpa de frica de moarte?
Tratamentul pentru fobia pe care o generează frica de moarte și anxietatea se concentrează, mai ales, pe reducerea temerii resimțite. Pentru realizarea acestui obiectiv, medicii pot folosi următoarele strategii:
- Terapia prin vorbit. Dacă alegi să vorbești cu un terapeut și să te descarci, vei avea o nouă perspectivă asupra subiectului. Mai mult decât atât, psihologul te va ajuta să afli cum apare teama și care este procesul prin care lucrurile scapă de sub control și cum anxietatea reușește să te învăluie;
- Terapia cognitiv comportamentală. Acest tip de terapie se axează pe găsirea unor rezolvări practice pentru problema pe care o ai. Scopul principal este de a schimba, la final, modul de gândire, astfel încât să poți accepta mai ușor ideea de moarte;
- Tehnici de relaxare. Meditația, exercițiile de respirație, masajul terapeutic și orice altă metodă de relaxare pot fi utilizate pentru tratarea tanatofobiei. În plus, aceste tehnici reduc simptomele cauzate de anxietate și, în timp, diminuează fricile specifice;
- Tratamentul medicamentos. Medicul îți poate recomanda medicamente pentru reducerea anxietății și a atacurilor de panică. De obicei, tratamentul este folosit pe termen scurt, fiind foarte eficient în tratarea tanatofobiei;
- Credințele nefondate. Majoritatea oamenilor cred că supraexpunerea la factorii declanșatori ameliorează sau vindecă fobiile. Din păcate, nu este adevărat întotdeauna, deoarece, de cele mai multe ori, individul va dezvolta o nouă frică și va trăi o traumă cauzată de această supraexpunere.
Orice fobie poate fi redusă cu ajutor de specialitate. Nu te izola și nu te învinovăți pentru ceea ce simți sau gândești. Mai degrabă, apelează la un specialist care te poate ajuta să-ți depășești temerile, să le înțelegi și, mai ales, să le accepți. Psihoterapia îți poate schimba viața în mod pozitiv, diminuând anxietatea.
1.4. Tanatofobia- Clasificare. Care e părerea psihologilor?
Frica de moarte se împarte în mai multe categorii:
- Frica de durere și suferință. Mulți oameni se tem că, atunci când vor trece în neființă, vor avea dureri mari și vor suferi mult. Această frică se instalează mai ales la cei care au o boală terminală, dar și la multe dintre persoanele sănătoase;
- Teama de necunoscut. În cele din urma, moartea presupune ceva necunoscut. Nimeni nu știe, de fapt, ce se întâmplă după aceea;
- Teama de non-existență. Mulți oameni se tem că vor înceta să mai existe după ce mor. Această frică nu ține numai de cei fără religie sau atei. Mulți credincioși cred că presupusa viață de după moarte nu există cu adevărat;
- Frica de pedeapsa eternă. La fel ca în situația anterioară, această teamă nu este circumscrisă doar celor religioși. Oamenii din toate religiile, la fel ca cei necredincioși, se tem ca ar putea fi pedepsiți pentru ceea ce au făcut sau nu cât timp au trăit pe pământ;
- Frica de pierdere a controlului. Indivizii au, de multe ori, nevoie să aibă putere asupra diverselor situații. Decesul este unul dintre acele lucruri care scapă de sub control, deci, automat, conferă un grad ridicat de anxietate. Unele persoane încearcă să controleze moartea, într-un anumit fel. De obicei, ele manifestă un comportament foarte grijuliu cu propria persoană și se prezintă regulat la controale medicale;
- Teama de ceea ce se va întâmpla cu cei dragi. Probabil, una din cele mai des întâlnite forme de teamă de moarte, care se regăsește mai ales la părinții tineri, dar și la cei singuri, este ce se va petrece după decesul lor cu cei care mai au încă nevoie de protecția sau ajutorul pe care ei le ofereau.
Pe de altă parte, există persoane care cred că nu au nicio fobie, însă, în momentul în care sunt puse în faţa unei situaţii limită, descoperă că, de fapt, au şi ele anumite temeri.
Prin urmare, se poate afirma că fiecare persoană are o fobie mai mult sau mai puţin comună. Există mai multe variante prin care poți reduce frica de moarte. Cea mai eficientă metodă este identificarea cauzelor care alimentează sursa acestei frici.
2. Se confruntă cei mici cu frica de moarte?
Capacitatea copiilor de a înţelege semnificația morții depinde de nivelul lor de dezvoltare intelectuală, de modul în care percep lumea şi relaţiile dintre lucruri şi evenimente.
Până în adolescenţă, majoritatea celor mici își doresc să experimenteze şi gândesc lucrurile la nivel tangibil. Cu toate acestea, moartea nu se încadrează în această categorie. Acest fenomen nu este ceva ce pot încerca pentru puţin timp, ca să vadă cum este, nu este ceva ce pot face pentru a vedea cum funcţionează.
Astfel, copiii întâmpină probleme în a înţelege moartea aşa cum fac adulţii. Cei din urmă, se gândesc că aceasta se instalează atunci când corpul nu mai este viu și că este ireversibilă. Alte percepții evidențiază fie că persoana încetează să mai existe, spiritul merge în Rai sau într-un alt plan existenţial, fie că aceasta urmează să se reîncarneze într-o altă fiinţă sau alte variante mai mult sau mai puțin spirituale.
În altă ordine de idei, majoritatea copiilor dau dovadă de o înţelegere greșită a morţii, dar aceasta nu reprezintă obligatoriu o problemă. Cei mici pot avea, pur şi simplu, un mod unic de a o privi, o percepție care nu le cauzează griji.
Încă de la vârsta de trei-patru ani, copiii pot pune diverse întrebări delicate, printre care îşi fac, firesc, apariţia şi cele legate de viaţă şi de moarte.
În calitate de părinte, este bine să te pregătești şi să le prezinți micuţilor realitatea într-o manieră cât mai firească, non-anxioasă. Pentru asta, poți recurge la exemple uşor de înţeles.
De asemenea, e important de ştiut şi faptul că micuții care au suferit pierderi mai păstrează în primele şase luni după evenimentul nefericit dispoziţia de doliu şi durere. Nu este uşor pentru un copil să treacă prin etapele refacerii după o astfel de traumă. În astfel de cazuri, acesta poate urma şi o psihoterapie cu ajutorul unui specialist pentru a depăși mai ușor această etapă şi a începe procesul de vindecare sufletească.
3. Ce alte aspecte importante mai trebuie să știi despre tanatofobie?
Frica de moarte acaparează, de multe ori, persoanele care sunt subjugate de această temere. Ele acţionează mereu în necunoștință de cauză, doar instinctual, iar, din punct de vedere emoţional, acestea sunt total bulversate.
Această fobie se intensifică odată cu înaintarea în vârstă, dar ea poate să-și facă simțită prezența şi la persoanele care au suferit un şoc traumatic, cum ar fi accidentele de maşină sau decesul unei persoane dragi. Frica de moarte este percepută și acceptată diferit de fiecare dintre indivizi.
În altă ordine de idei, există anumite cazuri în care persoanele care chiar îşi doresc să treacă în neființă, mai ales cele care au avut parte de o suferinţă îndelungată cauzată de o boală. Cu toate acestea, nici această atitudine nu este sănătoasă. Una dintre cele mai eficiente metode de a scăpa de frica de moarte este decorporalizarea, o procedură testată psihologic.
Pe de altă parte, din păcate, tanatofobia poate să devină atât de severă, încât să interfereze cu viața cotidiană. O asemenea fobie poate învălui gândurile și, în același timp, poate afecta puterea de decizie a fiecăruia.
Așadar, dacă analizezi situația din perspectivă rezumativă, trebuie să iei în calcul faptul că frica de moarte se manifestă ca o emoţie puternică de îngrijorare, anxietate, groază, teroare atunci când îți încolțește gândul referitor la propria trecere în nefiinţă.
De obicei, nu există persoană care să nu se fi gândit măcar o dată la acest subiect fără să simtă o uşoară teamă. În plus, încercarea de a evita moartea e un obiectiv, adânc înrădăcinat în sistemul oricui, deși toată lumea e conștientă că asta e imposibil.
Cercetările arată că foarte rar oamenii se tem chiar de moartea în sine, de obicei existând alte temeri ascunse. Printre acestea, se numără: frica de necunoscut, de singurătate, izolare, de durere, de boală, sau de degenerare fizică sau mentală.
În general, majoritatea indivizilor au ajuns să asocieze moartea cu ideea de suferinţă, boală, decrepitudine. De ce au această percepție? Acest lucru s-a întâmplat tocmai pentru că organismul fiecăruia a somatizat toate fricile, toate emoţiile negative. În plus, este din ce în ce mai clar demonstrat faptul că acestea produc boli grave la nivel fizic și psihic.
Sursă foto: shutterstock.com
unsplash.com
